Carmen Ciulacu – The HACK: „Comunitățile te ajută să nu pierzi ritmul acum, când tehnologiile se schimbă cu mare viteză”

Nu vrei să ne ajuți să dezvoltăm comunități ale developerilor de tehnologii Google?

„Mi-am dat seama că ar trebui să facem mult mai multe lucruri în comun – așa a apărut în discuțiile noastre termenul comunitate, și apoi ne-am gândit să creăm comunități tehnologice”, ne spune Carmen.

„Este o zonă foarte interesantă și utilă, îți permite să comunici, să relaționezi, pentru că acolo găsești persoane că tine, cu aceleași probleme, să te ajuți și să înveți”.

Pornind de la această idee, la o întâlnire, managerul regional care coordona activitatea developerilor de la Google a întrebat-o dacă nu dorește să pună umărul la generarea comunității developerilor Google în România.

Carmen Ciulacu a fost Director General adjunct la IDG România, o companie de media care deținea titlurile PC World, Computer World etc. Tot ce știu despre business, acolo am învățat, spune ea. În 2014, s-a apropiat de alte zone decât publishing-ul: mobile computing, aria internetului, industria de programare.
Carmen deține acum THEHACK.BIZ – o platformă pentru comunități și pentru educație tehnologică – cursuri de Android, IOS etc. si cu o component de conferințe tehnice foarte nișate.

„O astfel de propunere mi-a certificate că sunt pe drumul cel bun. Când am început să lucrez la asta, inclusiv la comunități dedicate altor tehnologii, am găsit multă circumspecție, am găsit foarte greu oameni, dar în final am dat de oameni interesați cu adevărat, foarte valoroși profesional”.

Construcția a cinci comunități locale a durat un an și jumătate

Politica Google este ca aceste comunități 581 de comunități funcționează în 107 țări. România este pe harta Google cu 5 comunități la Cluj, Timișoara, Pitești, București și Iași, deschisă recent.

Comunitățile se numesc Google Developer Group (GDG), ce reunesc dezvoltatori fani ai tehnologiei Google, care fie lucrează în industrie, fie explorează aceste tehnologii sau dețin startup-uri. Aici pot discuta despre Android, Compute Engine, App Engine, Cloud, Google Web, VR, AR, IoT, machine learning etc.

Construcția a durat un an și jumătate. Acum există comunități pentru multe alte tehnologii – Java Script, comunitatea antreprenorilor, comunitatea fetelor pasionate de tehnologie, Codette, și multe altele.

Comunitățile de acest fel adună oameni care au aceeași pasiune pentru o tehnologie anume și au nevoie să învețe foarte repede ca să țină pasul cu mișcările acestui colos IT.
Tehnologiile se schimbă mult mai rapid decât acum 5 ani, ne spune Carmen. „Anul trecut a fost un focus pe VR, dacă nu te întâlnești în comunități, dacă nu te întâlnești cu alți pasionați, cu ce faci VR? Cu ce platforme, cu ce device-uri, cum scriem cod, cui le targetăm?”

Developerii vor trebui să învețe să gândească ca niște antreprenori

Deși avem o industrie de IT fantastică, adaugă Carmen Ciulacu, ne străduim să creăm produse locale pe care totuși nu știm să le vindem. O mare problema a actualei generații de programatori e că nu știu altceva decât să programeze, vor trebui să învețe cât de repede să gândească ca niște antreprenori.

„De un an mă gândesc cum aș putea aduce antreprenoriatul în mijlocul marilor companii de programare – de fapt un intraprenoriat.
Cum am putea genera mai multă valoare adăugată produselor. Până la urmă cred că marile companii vor înțelege că au o mină de aur chiar în mijlocul lor, în mâinile și mintea acestor tineri developeri ”.

Finanțarea în sine pentru antreprenoriatul românesc din industria informatică ar putea veni din câteva zone importante:

  • Mediul bancar, care în ultimul timp da semnale că ar susține antreprenoriatul. Dar mediul bancar ar trebui să pună mai mult decât banii. „Eu mizez că de acolo ar putea veni resurse în perioada următoare. Toți încep să aibă o deschidere spre finanțarea afacerilor mici, a startup-urilor”.
  • Finanțatori de tip business angel, care sunt din ce în ce mai mulți în România. Sergiu Neguț, Andrei Pitiș, Radu Georgescu sunt printer cele mai cunoscute nume de investitori, dare ei au fost mai mult decât business angels, ei au pus nu numai banii lor, ci și cunoașterea.
  • Acceleratoare locale ca Risky Business sau Spherik de la Cluj sau MVP Academy din București.
  • Marile incubatoare din jurul României care vânează și relochează startupurile – în Slovenia, în Londra, există un incubator în Bulgaria, în țările nordice.

Developerii români trebuie să intre în contact cu celelalte industrii

Startup-urile pot merge și caută finanțare inclusiv la firmele mari – am avut un caz într-un hackaton organizat cu SMURD în care o echipa care a câștigat un proiect la concursul respectiv, s-a întors în compania lor, au vorbit despre proiect, idee, compania a finanțat în ore de lucru, lărgirea echipei, o finanțare indirectă, și rezultatul final a fost un contract cu DSU – aplicația este acum în spitale, este vorba de o aplicație de management a medicilor rezidenți.

Mai toată industria se așteaptă ca piața produselor creative locale să explodeze și vom avea nevoie de aplicații în industrii verticale, cum ar fi agricultură, medicină, transporturile. O direcție clară ce va facilita dezvoltarea rapidă va fi aducerea acestor industrii în contact cu developerii. „Noi, la Google Developer Group facem acest lucru cu industria medicală – facem o lista de probleme care ar trebui urgent rezolvate și unde tehnologia ar avea soluții și începem să gândim prototipuri inovatoare și, împreună cu mentorii din industria medicală și decision makeri, să ajungi până la a duce aceste aplicații inovatoare în industria care are nevoie de ele. Această abordare ar putea crea o explozie de startup-uri”.

Noul proces de învățare este continuu, vom avea reconversii tot mai des

Industria are o cerere destul de mare de personal, pe care mediul academic nu o poate acoperi. Sunt două aspecte – consideră Carmen – tot ceea ce înseamnă learning și procesul de învățare în sine nu mai este „one time”.

Noi suntem obișnuiți să terminăm facultatea și să mergem la job, apoi la pensie. Nu mai este cazul, noul proces de învățare este continuu, vor avea loc reconversii cel mult anuale.

„Sunt dintre oamenii care nu acuză sistemul de învățământ actual, chiar dacă mulți spun că este depășit, neadaptat. Ei fac eforturi mari să se readapteze – observ la Politehnică București care are acum spații noi, profesori noi, tineri, deci e un nou curent în procesul de educare și probabil va crește și numărul de locuri pentru studenți”.

Acest sistem creează baza, dar educația în sine stă în specializarea de după facultate. E o problema de educație și în rândul companiilor de programare, completează Carmen Ciulacu, să nu uităm chestia asta, nu ar trebui să îl lași să între în compania de programare și apoi să îl abandonezi zece ani să scrie cod și să se plafoneze.

Companiile trebuie să fie foarte atente la cum își reorganizează resursele interne, cum îi specializează.

Studiile spun ca productivitatea noastră în IT este foarte scăzută. Scriem cod mult, ieftin și prost

Și nu în ultimul rând, educația este și în rândul școlilor private și a educației alternative. „La universitate ne luăm baza, iar companiile au apoi responsabilitate foarte mare pentru acești tineri, pentru care se bat în piață, apoi mai există și o responsabilitate este la nivel individual”.

Ce ar putea veni suplimentar în cei patru ani în care tinerii învață facultatea, ar fi creșterea laturii practice, mai multe proiecte, internship-uri. Dacă te uiți în rezultatele de pe studiul Brainspotting, vei vedea că avem o productivitate foarte scăzută, chiar și în zona de programare – însemna că criem mult cod, ieftin și prost. Și mă întreb dacă vreodată vom fi cu adevărat competitivi.

Nu scriem cod mai prost decât indienii dar suntem pe-acolo. Din cauza faptului că nu avem parte practică în procesul de învățare, ajung să învețe unii de la alții și nu învață structurat, procedural, etapele de programare.

Întâlnesc tineri la școală informală, ne spune Carmen, care ne declară că„am învățat din atâtea locuri și nu știu să le leg între ele”. „Sunt ca niște șvaițere, știu doar bucățele și încearcă se se documenteze, să ia de pe Google, bucățile pe care nu le știu. Și asta mi se pare de fapt deficiența sistemului nostru de educație”, concluzionează Carmen Ciulacu.

De | 2017-07-01T11:58:57+02:00 1 iulie 2017|Categorii: Numarul 5, Tendințe și analize|0 Comentarii

Despre autor:

Lasa un comentariu