Ion Sturza, Fribourg Capital: Oamenii din IT să fie foarte atenți. În 4-5 ani, multe din joburile lor s-ar putea să dispară

O discuție cu Ion Sturza nu este un lucru complicat. Este o persoană deschisă, abordabilă, care vorbește cu un entuziasm greu de mascat despre viitorul tehnologiei și investițiile sale în domeniu.

Nu se ferește să vorbească direct, fără diplomație inutilă, de aceea multe din declarațiile sale au stârnit reacții destul de aprinse în piață.

O discuție aplicată despre noile etape ale industriei IT din România, despre schimbări, motive de investiții, fals antreprenoriat și planuri de dezvoltare, este rezumată în ideile principale în articolul de mai jos. Întrebările au fost eliminate pentru a ajuta cursivitatea textului.

Marile companii vor automatiza aplicațiile de bază

Fenomenul IT din România riscă să fie compromis în următorii 4-5 ani dacă cei din industrie nu fac pasul următor, spre o nouă etapă.

99 % din ceea ce numim noi IT în România, cu excepția BPO și a altor servicii deconcentrate, care se limitează la vânzarea minutelor programatorilor și a altor specialiști, așa-numitul CRUD applications, sunt activități de bază, care în 4-5 ani vor dispărea, vor fi automatizate, vor fi canibalizate de industria în sine.

Ion Sturza (57 de ani) este fost prim-ministru al Republicii Moldova, om de afaceri și proprietar al Fondului de Investitii Fribourg Capital, care are o divizie dedicata investițiilor în domeniul IT de 20 milioane de euro.

Prin investiții directe sau prin fond, Ion Sturza deține majoritatea în retailerul Elefant.ro, a dezvoltat de la zero Liberty Technology Park din Cluj, a lansat acceleratorul de business Spherik și are investiții active în startup-urile tehnologice SEO Monitor, Upswing, Baro și Planable. Conform Forbes, averea lui Ion Sturza este estimată la 90-95 milioane de euro.

Marile companii vor automatiza aplicațiile de bază. Dar, în IT, orizonturile de timp pot fi înșelătoare și lucrurile uneori se pot întâmpla mult mai rapid. De aceea, cred că industria trebuie să migreze spre High Value Software, bazată pe deep tech, care în mare parte se va așeza pe knowledge matematic, pe alte competențe decât acum.

Pe ce criterii alegeți un startup în care să investiți?

Primul criteriu este legat de oameni. În ce măsură împărtășim aceleași valori de business – profesionalizarea, etica, transparența în afaceri etc.

Este extrem de importantă capacitatea echipei de a construi un produs – idei sunt multe, dar capacitatea de a construi e rară.

Importantă este și viteza cu care produsul ajunge în piață și se validează, are cumpărători, clienți. Dacă produsul nu face acest lucru într-un an, e gata, e terminat. Echipele tehnice sunt întotdeauna perfecționiste, vor să mai adauge cîte ceva produsului și amână uneori prea mult ieșirea pe piață.

Din punctual meu de vedere, Clujul are prima șansă să se miște spre deep-tech, dar Iașul vine vertiginos din spate. Iașul are o șansă mare pe viitor, pentru că nu cade în greșeli de autoevaluare, e mai onest decât alte zone, știe exact unde este și cât mai are de parcurs, ceea ce îți da posibilitatea să faci progrese reale, nu închipuite.

Despre antreprenoriat – puțini fondatori înțeleg ideea de business

Eu nu am o formațiune profesională tehnică, dar am avut ambiția și curajul să investesc în companiile de tehnologie. Marea problemă a inițiativelor antreprenoriale este că fondatorii au capacitatea tehnică de a executa ideea, dar foarte puțini au idee de business în general, de marketing, management.

De aceea cred spiritul antreprenorial în domeniul tehnologic va veni mai mult din afara industriei, pentru că tot procesul este mult mai complex decât execuția tehnică – trebui să intuiești o idee, să structurezi o finanțare, să poți duce produsul în piață, să-l vinzi.

Matematicienii vor deveni noile vedete ale industriei

Pentru că deep tech înseamnă multă algoritmare, viitoarele vedete IT vor veni dinspre zona de matematică, oameni complecși, cu o solidă pregătire în domeniul matematicii.

Revin și spun că Iașul are din nou șanse, cu o școală bună de matematică – este singură Universitate din țară unde Facultatea de Matematică a rămas separată de Facultatea de Informatică, ceea ce poate fi acum și în viitor un avantaj.

Un domn din conducerea unei companii mari din Silicon Valley, venit la un program de mentorat la acceleratorul nostru de business Spherik din Cluj, îmi spunea că România are o mare oportunitate în ceea ce se va întâmpla în viitorul domeniului IT, zona est-europeană în principal, pentru că a avut și are o școală bună de matematică.

Investesc în „marfa” care poate juca la nivel mondial fără emoții

Eu investesc în knowledge-ul care poate deveni exploziv. Va dau exemplul SEO Monitor, unde îl am partener pe Cosmin Negrescu, care s-a dezvoltat de la o simplă agenție de optimizare a căutărilor pe Google la un companie de talie internațională, ce oferă soluții la mari companii din peste 50 de țări. Pot spune, fără nici o reținere, că partenerul meu este unul dintre experții mondiali de top în domeniul motorului de căutare Google.

Același lucru și la BARO, o altă firmă în care am investit, aflată în creștere, care automatizează marketingul digital – este acum o firmă cu o înaltă expertiză în Facebook. Această este „marfa” în care vreau să investesc, care poate juca la nivel mondial fără emoții, în knowledge fundamental.

Am cam oprit analiza proiectelor de investiții pentru că vrem să consolidăm ce avem acum. Prioritatea numărul unu este Elefant, retailer online, și celelalte proiecte care sunt în acest moment în piață, și nu în ultimul rînd dezvoltarea ecosistemului care este la Liberty Park din Cluj. Acesta este în sine este un mic monstruleț – inimă digitală a Transilvaniei, cu două direcții limpezi: zona de real estate și acceleratorul de business Spherik.

Dacă modelăm viitorul IT-ului românesc în orizontul a 4-5 ani, văd cum firmele actuale vor migra și ele spre deep-tech, va fi un trend mondial. Un inginer de inteligență artificială din Silicon Valley este plătit acum cu un salariu de la un milion de dolari în sus, prin urmare competiția bazată pe costuri va rămâne în vigoare.

Al treilea val peste România – deep-tech

Dacă poți plăți un inginer român cu mai puțin, va veni în România. Va fi deci aceeași tendință de outsource a activității științifice în alte zone ale lumii.

Ar fi al treilea val – primul a fost legat de activitățile basic, cu call-centere și aplicații generale, al doilea a adus aplicațiile mai sofisticate, iar acum deep-tech.

Vor dispărea multe din slujbele din IT de azi, dar vor apărea altele, iar industria se va transforma. Modelul de dezvoltare în domeniul tehnologic în care cred este cel bazat pe deep-tech.

Este un mare avantaj azi să fii în zona economiei digitale, indiferent unde acționezi, unde lucrezi, ești pe linia întâi a frontului de progres.

Prin urmare, nu-mi fac probleme cu actualii angajați din IT, sunt foarte capabili să se reorienteze profesional imediat ce se modifică noile cerințe ale industriei, sunt foarte mobili intelectual.

Între timp, nu au de făcut decât un singur lucru – să fie atenți și curioși la schimbările care au loc. Firmele mari, Amazon, Microsoft, Google etc vor aduce, încetul cu încetul, acest knowledge nou și aici, pentru a avea acces la polul local de talente.

Când învățam la Universitate, în URSS, aveam colegi din Laos, Vietnam, China etc. Oamenii aceștia erau fenomenali la matematică, mai ales chinezii.

Aparent, zona ex-socialistă și Asia au o bază în matematică mult mai solidă. De aceea, cred că firmele cu tehnologii deep-tech vor veni aici nu numai ca să-și optimizeze costurile, ci și ca să să aibă acces la talentele românești.

Despre Republica Moldova și Iași

În Republica Moldova există un anumit potențial, o frenezie pozitivă, dar comunitatea încă e este destul de mică, nu este comparabilă nici măcar cu Iașul, e la o distanță de 5 ani de Iași.

În schimb, Iașul mi-a plăcut foarte mult și am de gând să petrec mai mult timp acolo. Vom încerca să extrapolăm experiență noastră de accelerator către Iași.

Ce greșeli frecvente fac antreprenorii?

O greșeală frecventă pe care o fac întreprinzătorii în tehnologie este că uneori sunt prea încrezători. Au apărut peste noapte multe entități suport pentru antreprenoriat, la nivel local, național și european. Se creează astfel impresia că e foarte ușor să accesezi fonduri, mulți au prins gustul pitching-urilor, a prezentărilor, și se concentrează mai puțin pe ceea ce contează de fapt – produsul, marketarea lui și modelul de business.

Aceasta e greșeala fundamentală – s-au prins în iureșul prezentărilor și uită că trebuie să facă cu adevărat ceva valabil, vandabil.

Avem o rată mai mică de succes în România și din acest motiv avem comunitatea mică. Există un tip de formulă – ca să se nască un proiect mare, trebuie să ai o comunitate de cel puțin 50.000 de specialiști.

Apoi, avem câteva cereri de mentorat și expertiză din partea unor companii locale destul de mature, pentru a le structura afacerile și a le face finanțabile. Ei recunosc că și-au atins limitele competențelor manageriale și financiare și au cerut ajutor. Au fost foarte deschiși și dornici de a primi expertiza noastră și netwokingul internațional. Este o formă pozitivă de a privi dezvoltarea.

De | 2018-07-13T11:23:04+00:00 19 aprilie 2018|Categorii: Numarul 8, Tendințe și analize|Taguri: , |0 Comentarii

Despre autor:

Lasa un comentariu