IT-ul românesc: Un succes apărut de nicăieri, care riscă să piară din senin

Iată că IT-ul românesc a înflorit spectaculos în câțiva ani, reușind să contribuie, într-un scurt timp, cu o felie semnificativă la produsul intern brut național. Acesta, IT-ul, este parte din spiritul veacului, veți spune căutând o explicație pentru succesul neobișnuit al acestei ramuri economici în România, locul în care – în treacăt fie spus – nimic nu pare să aibă succes.

(Profesorul Adrian Petrușel, decanul Facultății de Matematică și Informatică de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, despre pericolul dizolvant al lipsei de viziune într-un domeniu care astăzi cunoaște un succes fulminant.)

Alții, mai atenți, ar putea spune că IT-ul românesc, ca domeniu, a beneficiat, până de curând, de importante scutiri fiscale. Și totuși, sunt aceste elemente suficiente pentru a explica succesul fenomenal al domeniului?

Din 11 angajați din Cluj, unul lucrează în IT

Orașul Cluj a înregistrat cea mai mare creștere a numărului de firme din domeniu în ultimii ani: în cinci ani, numărul acestor afaceri aproape s-a dublat.
Astăzi, unul din 11 angajați din Cluj-Napoca lucrează în domeniul IT, iar specialiștii spun că acesta este doar începutul.

Întrebarea de bază care poate fi pusă în legătură cu IT-ul ar fi ce trebuie să știe, în primul rând, candidatul la o carieră fulminantă în domeniu. Răspunsul este simplu: matematică.

„Matematica era numită «știința țărilor sărace». Și poate că așa era, dovadă ce ni s-a întâmplat și nouă”, spune prof. univ.

„2018 ar trebui declarat anul Matematicii în România sau, și mai exact, anul Matematicii la Cluj. Motivul este legat de organizarea la Cluj-Napoca a celei de-a 59-a ediții a Olimpiadei Internaționale de Matematică, competiție de anvergură și, mai ales, de mare prestigiu internațional.” – Adrian Petrușel, decanul Facultății de Matematică și Informatică din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj- Napoca.

Povestind avatarurile unei facultăți care, ani buni după revoluție, părea că și-a pierdut rolul social, fiind amenințată
chiar, în lipsa studenților, de desființare, profesorul Petrușel dezvăluie, de fapt, modul în care Clujul a devenit, pe
nesimțite, liderul domeniului informatic în România.

Cercetătorii de la Matematică au profitat de numărul relativ mic de ore de predare, pentru a face cercetare

„Am trecut printr-o perioadă grea, pe care, din fericire, am folosit-o cum trebuia”, rememorează decanul Facultății de matematică.

„Ajung la noi, cu fiecare an, elevi tot mai puțin pregătiți. Și dintre ei, de regulă, tot cei mai slabi se întorc în învățământ.”
Prof. univ. dr. Adrian Petrușel, Decanul Facultății de Matematică și Informatică de la UBB Cluj-Napoca

„Am purces pe două căi, așa ne-am salvat. Am creat două departamente: matematică și informatică. La matematică erau puțini studenți, dar la informatică au venit mult mai mulți, ei au adus banii și așa s-a echilibrat bugetul. Iar cadrele didactice, cercetătorii de la Matematică au profitat de numărul relativ mic de ore de predare, pentru a face cercetare.

Important a fost și este de asemenea, caracterul multicultural și multilingual al universității și facultății noastre. Există oameni de mare valoare la liniile maghiară și germană, și prin ei s-au realizat colaborări extrem de profitabile.

Era o vreme când elevii mergeau cu predilecție la științe economice și la drept. Dar au simțit și oportunitatea informaticii. Era partea aplicată a matematicii, aducea plus valoare și rezultate imediate importante în viața de zi cu zi, așa că s-au îndreptat și spre noi. Dar evoluția informaticii nu s-ar fi putut produce dacă, la bază, nu era și matematica cu bagajul ei de cunoștințe teoretice și aplicative”, explică prof. Petrușel.

Fondurile de cercetare din țară sunt extrem de mici

Totuși, în lumea de astăzi, nu mai poți să faci performanță numai cu un petic de hârtie și un creion. „Îți trebuie bani să plătești accesul la informație (cred că Informația a devenit una dintre valorile fundamentale ale societății actuale), la articole și cărți, la pachete de programe informatice și toate acestea sunt foarte scumpe.

Îți trebuie documentare în baze de date internaționale care costă foarte mult. Cele mai multe fonduri ne vin din granturi interne și externe, din fonduri europene și de cercetare națională și internațională”, explică Adrian Petrușel formula succesului pentru facultatea clujeană.

„Trebuie să recunosc că, mai ales în ultimii ani, fondurile din țară sunt extrem de puține, bugetul nostru pe cercetare este infim. Din păcate, resursele, câte sunt, se risipesc în direcții care nu sunt deseori cele cu potențial dovedit spre excelență”.

Nu, în această constatare, nu este vorba despre o dispută politică a momentului legată de umorile vreunui ministru al Educației Naționale în finanțarea unei universități sau alta.

Prof. Petrușel spune că finanțarea acestor studii este o chestiune fundamentală pentru ca domeniul să rămână generator de plusvaloarea și în anii care vin. Este vorba despre cei care trebuie să instruiască viitoarele generații de informaticieni.

„Acum câțiva ani, s-a tras un prim semnal de alarmă. Mai precis, s-a făcut un memoriu la Ministerul Educației, toți decanii facultăților de matematică și informatică din țară l-au semnat, în care am cerut adaptarea programei școlare, precum și alte măsuri în zona educației pe matematică și informatică, din păcate nu s-a întâmplat nimic.

La cum arată astăzi manualele și cum se predă, elevii nu reușesc să o îndrăgească, nu o înțeleg, nu o urmează.
Ajung la noi, cu fiecare an, elevi tot mai puțin pregătiți. Și dintre ei, de regulă, tot cei mai slabi se întorc în învățământ.

Cei buni pleacă în străinătate pentru masterate sau doctorate sau merg la firme mari, în diverse domenii, de la
software și IT până spre industrie, asigurări, bănci și urmează cariere de succes.
Ce să te determine să mergi profesor de gimnaziu pe un salariu sub 2000 de lei, dacă poți să fii corporatist pe 2.000 de euro? Și, de aici, cercul vicios!”, explică decanul clujean.

 

Dacă vrei să aflii mai multe despre domeniul IT din România, click aici.

De | 2018-07-19T13:47:53+00:00 19 iulie 2018|Categorii: Aparitii print, Numarul 9, Tendințe și analize|Taguri: , , , , |0 Comentarii

Despre autor:

Lasa un comentariu