Sebastian Văduva – Cui i-e frică de inteligența artificială? Câteva clarificări și implicații pentru societatea românească

Fizicianul britanic Stephen Hawking avertiza faptul că „dezvoltarea inteligenței artificiale depline poate însemna sfârșitul rasei umane”. Antreprenorul Elon Musk crede că IA este cea mai mare amenințare existențială a zilelor noastre. Chiar și Bill Gates, cofondatorul firmei Microsoft, este îngrijorat de implicațiile ei pentru omenire. Este cu adevărat inteligența artificială un pericol iminent pentru omenire? Oare cum va transforma ea viată noastră si a copiilor noștri? Din nefericire, cel mai sincer răspuns la aceste întrebări este „nu știm încă”. – Sebastian Văduva, Directorul Facultății de Management și Informatică Griffiths din cadrul Universității Emanuel din Oradea.

Ce este inteligența artificială?

Inteligența artificială este cel mai recent capitol din revoluția tehnologică, începută în urma cu mai bine de 100 de ani, cu invenția electricității și popularizarea calculatorului, cea mai de succes și de impact inovație a secolului XX.

În ultimele decenii, această revoluție nea adus o putere de calcul crescută și ieftină, conectivitatea la internet, telefonul inteligent și alte device-uri care generează cantități impresionante de date, oglindind comportamentul și activitatea noastră din lumea reală și virtuală.

Paginile de internet în care navigam, conturile și pofilele care le creăm, like-urile și share-urile pe care le dăm, pe lângă multe altele, sunt înregistrate, prelucrate și interpretate pentru a produce materia primă a secolului XXI: informația.

Dacă în secolele trecute, materia primă pe care se baza economia era formată din cereale, lemn, cărbune, petrol și oțel, astăzi materia primă care generează bunăstare este dată de către datele pe care le generăm – conștient sau inconștient – prin activitatea noastră zilnică.

Nu întâmplător, cele mai valoroase și de perspectivă firme ale zilelor noastre, precum Apple, Google, Amazon, Facebook, Microsoft etc. sunt experte în captarea, înmagazinarea și prelucrarea datelor pentru a le transforma în informații valoroase și folositoare din punct de vedere comercial.

Marea dezbatere etico-morală – ce putere de decizie dăm IA?

Inteligența artificială, în forma ei rudimentară, este alimentarea unor supercalculatoarelor cu date și informații despre comportamentul uman, în efect transferând inteligența umană către un calculator artificial.

Este important de menționat faptul că datele și informația oferite acestor calculatoare sunt agregate de la milioane de indivizi, pentru a elimina subiectivitatea individuală. Totodată, hrănirea supercalculatoarelor cu informații și date umane este un proces continuu și dinamic, în așa fel încât calculatorul este într-o „creșterea continuă”, fiind o „mașină care învață constant” (machine learning).

Obiectivul cercetării și dezvoltării IA este crearea unui calculator care să fie cât mai uman posibil.

Firește, marea dezbatere etico-morală are de-a face cu puterea de decizie pe care creatorii acestor roboți sunt dispuși să o dea acestor supercalculatoare, care învață într-un mod constant cum să gândească, să acționeze și chiar să „simtă” ca un om. Unele filme și programe TV surprind această dezbatere și prognozează multiple scenarii științifico-fantastice, nu lipsite în întregime de adevăr.

Inteligența artificială este aplicată și folosită în numeroase și diverse forme.

  • De exemplu, ne-am obișnuit să dăm comenzi vocale calculatorului sau telefonului nostru, fără să mai folosim tastatura tradițională.
  • În domeniul educației, informația și cunoștințele a milioane de profesori pot fi alimentate pe un singur supercalculator – IBM Watson – care devine un super profesor, super informat și lipsit de subiectivitatea și oboseala tipică unui profesor uman.
  • În domeniul medical, radiografia unui pacient poate fi scanată de un supercalculator care are în memorie milioane de radiografii și poate face o comparație obiectivă, lipsită de subiectivitatea, inexperiența, oboseala și dezinteresul uman.
  • Inteligența artificială, în teorie, poate înlocui șoferul uman, care este cauza principală a multor accidente auto și va revoluționa atât piața globală auto, cât și piața locurilor de muncă.
  • Cele mai multe call-center-uri au înlocuit operatori cu roboți, în stare de o conversație umană fără sentimente și accente neplăcute.
  • Producția, transportul și depozitarea a celor mai multe fabrici și depozite se robotizează cu ajutorul IA, pentru că roboții „au învățat” slujbele muncitorilor, le execută la superlativ, fără mofturi sau pretenții omenești și la costuri substanțial reduse.

Acestea sunt doar câteva exemple de întrebuințare a IA și părerea mea este că suntem doar la începutul acestor transformări.

Dacă studiem istoria secolului XX și implicațiile revoluției electricității, observăm faptul că ceea ce inițial a fost un înlocuitor de ulei de lampă s-a transformat într-o platformă pe care s-au inventat nenumărate produse, precum radio, televizorul, frigiderul și bineînțeles motorul electric.

Dacă informația este materia primă a secolului XXI, în aceeași manieră în care electricitatea a fost una din materiile prime ale secolului XX, este interesant să prognozăm cum va arăta viitorul cu toate invențiile generate pe platforma informațională.

Implicații pentru comunitatea globală

Dacă tehnologia ar trebui să simplifice și să îmbunătățească viața umană – și exemplele amintite sunt dovezi clare a acestui fapt – de ce oare există din partea anumitor oameni o reținere față de inteligența artificială?

PRIMA ÎNGRIJORARE MAJORĂ

Este față de intimitatea personală și monitorizarea comportamentului uman fără acordul celui monitorizat. În lunile recente, firmele occidentale au fost obligate prin lege să ceară consimțământul explicit al utilizatorilor pentru a le capta datele și informațiile.

Cu toate acestea, există monitorizarea facială și multe alte inițiative inventive de captare a datelor, fără celor înregistrați. Cine este proprietarul acestor date și care va fi întrebuințarea lor? Contra argumentul firmelor de informatică este faptul că datele personale reprezintă moneda cu care plătim servicii gratuite.

Fără abilitatea de a capta și comercializa aceste informații, modelul economic-financiar al firmelor de tehnologie, precum Facebook și Google, ar suferi substanțial.

A DOUA ÎNGRIJORARE MAJORĂ

Față de inteligența artificială este întrebuințarea sa în bătăliile și războaiele moderne. Armatele moderne, în mod special cea a Statelor Unite, deja întrebuințează componente ale inteligenței artificiale pentru eficientizarea războiului și limitarea propriilor soldați pe câmpul de luptă.

Ce se va întâmpla atunci când războinicul va fi „delegat” în întregime supercalculatoarelor inteligente dar lipsite de simțăminte umane? Ce se va întâmpla dacă acele supercalculatoare, învățate să gândească omenește, se vor întoarce împotriva stăpânilor lor precum în filmele științifico-fantastice?

A TREIA ÎNGRIJORARE

Are de-a face cu utilizarea inteligenței artificiale de către guverne autocratice în subjugarea și supravegherea propriilor lor cetățeni. Consumatorii și cetățenii occidentali, în teorie, au guverne democratice și ONG-uri specializate în protecția consumatorului și maximizarea transparenței care-i protejează.

Ce se întâmplă cu lumea autocratică precum China sau Rusia? Interesant, și nu cred întâmplător, China este unul din principalii investitori în tehnologia internetului și în inteligența artificială.

Datorită unei legislații relaxate sau inexistente privind intimitatea datelor, China este un magnet pentru cercetători din toată lumea în domeniile riscante și ilegale în democrațiile occidentale. Cu o populație numeroasă și profund tehnologizată, cu investiții masive din partea statului și a fondurilor private de investiții, China este un paradis experimental pentru tot felul de inițiative în domeniul tehnologiei în general și al inteligenței artificiale, în particular.

Îngrijorarea vine din domeniul verificării (accountability) și a transparenței, fenomene la care lumea nedemocratică nu excelează.

A PATRA ÎNGRIJORARE

Vine din domeniul concurenței neloiale, care descurajează competiția și inovația în domeniul inteligenței artificiale. Chiar dacă marile firme din domeniul tehnologic sunt relativ tinere și au avut o geneză antreprenorială și inovativă, astăzi comportamentul lor este mai asemănător cu a unui monopol de stat.

Multe inovații și firme inovative sunt înghițite din lipsa unei fezabilități financiare, iar datele și informațiile nu sunt disponibile publicului și antreprenorilor, care ar putea să continue inovațiile.

În domeniul tehnologiei, de multe ori, se aplică Scriptura, care spune „cine are i se va mai da, și cine nu are, i se va lua și ceea ce are”. Agregarea datelor avantajează firmele de tip platformă, precum Google, Uber sau Amazon, și dezavantajează noile startup-uri care ar putea să aduce inovații.

Sectoarele în care recomand investiția în cercetare tehnologică sunt:

  • medicina,
  • turismul,
  • agricultura,
  • învățământul.

Acestea sunt domenii în care avem un avantaj concurențial și care, cu ajutorul tehnologiei, ar putea fi fructificate la un nivel global.

Care este răspunsul românesc la inteligența artificială?

Fără doar și poate, tehnologia informatică este realitatea secolului XXI, iar societatea românească ar trebui să aibă o perspectivă pragmatică și să îmbrățișeze tehnologia și IA.

Când vorbesc despre „societatea românească” nu mă refer în primul rând la guvern, chiar dacă nu putem nega influența și impactul acestuia. Din nefericire însă, guvernul este reactiv și politic, cu mecanisme și interese limitate în influențarea viitorului tehnologic.

Așteptările și recomandările mele sunt de la antreprenoriatul privat și ONG-uri consacrate tehnologiei și dezvoltării economice. Nu cred că responsabilitatea noastră primordială este să dezbatem și să prognozăm implicațiile inteligenței artificiale la nivel global.

Cu siguranță, avem un punct de vedere și acesta ar trebui articulat bazat pe principiile și valorile noastre. Totodată, trebuie să fim realiști și să realizăm faptul că cercetătorii chinezi sau americani nu vor lua în considerare părerea noastră, până nu avem multiple contribuții și istorii de succes în acest domeniu.

Pericolul pe care îl observăm la societatea românească este faptul că discutăm și dezbatem mai mult decât facem.

În primul rând, cred că este important să investim în cercetare privată în domeniul tehnologiei și a IA.  Ideal, cercetarea este făcută de centre de cercetare publice. Într-o oarecare măsură, acestu lucru se întâmplă, însă prezența unei inițiative de cercetare privată cu scopul explicit de a comercializa rezultatele sale ar aduce o motivație suplimentară.

Acest domeniu al cercetării necesită investiție financiară substanțială, răbdare și o toleranță ridicată la faliment. Fără aceste elemente, pe lângă multele altele, nu vom putea avea o contribuție semnificativă.

Al doilea mare răspuns la realitatea inteligenței artificiale din partea societății românești ar trebui să fie numeroase start-ups, care să ajungă globale.

Din nefericire, nu suntem încă o societate antreprenorială și nu înțelegem importanța, beneficiile și mecanismele antreprenoriatului.

  • Primul element al antreprenoriatului sănătos este vânzarea! Un start-up tehnologic ar trebui să se focalizeze obsesiv pe vânzarea de produse sau servicii, nu să se auto-felicite pentru tehnologia pe care o are.
  • Al doilea element important în antreprenoriat este creșterea echipei prin gestionarea corectă a acționariatului. În absența acestui mecanism financiar-legal, echipele se destramă, partenerii se ceartă și se trădează, iar firma este condamnată la un statut de pigmeu.
  • Al treilea element este abilitatea de a colabora în special cu diaspora românească, care ne poate da acces la o piață globală, care dispune atât de clienți, cât și de capital.

Inteligența artificială este o realitate, care cu siguranță are elemente înspăimântătoare. Cu toate acestea, nu ar trebui să ne temem de ea, ci chiar din contră, cu curaj și hărnicie, ar trebui să o îmbrățișăm și să o valorificăm pentru nevoile și obiectivele noastre.

Dacă vrei să aflii mai multe despre IA, click aici.
De | 2018-08-02T16:13:15+00:00 2 august 2018|Categorii: Aparitii print, Numarul 9|0 Comentarii

Despre autor:

Lasa un comentariu