O tranziție culturală majoră: Antreprenoriatul Social

Un nou fel de a face profit. Calea corectă către obiective corecte.

Cristi Grăunte, Civic Heroes

Li se spune antreprenori sociali și sunt alimentați de o puternică dorință de a rezolva problemele pe care le văd în societatea în care trăiesc, de multe ori, problemele întregii lumi.

Pornesc de la premisa că o soluție adecvată pentru un grup social, cultural, geografic, îmbunătățește viața întregului ecosistem.

În urmă cu 20 de ani, această „specie” ar fi părut de neînchipuit, iar idealismul lor, o condamnare la eșec. Dar este specia noului val.

O tranziție culturală majoră

Ca orice antreprenor, au nevoie de profit. Spre deosebire de „garda veche”, vor să-l obțină prin mijloacele corecte. Valorile care le ghidează acțiunile și deciziile fac diferența.

Generația antreprenorilor sociali este generația care a abandonat mantra „scopul scuză mijloacele”. Este, poate, una dintre marile tranziții culturale care urmează să-și lase amprenta asupra lumii. Nu este o evaluare exaltată.

Poți lua pe rând, majoritatea schimbărilor culturale care au restructurat societatea globală.

Marcă ieșeană

Antreprenoriatul social nu se găsește doar în „rezervații” din Germania, Franța, U.K. sau U.S.A. Îl găsim, aici, în Iași. Îl găsim fie prin afaceri sociale, fie prin organizații care fac pionierat și inovează social.

Se vorbește astăzi despre „economia sacră”, de când Charles Eisenstein, gurul economiilor de tip sharing, a început să propovăduiască prin conferințe internaționale, mecanismele economice prin care începem să facem schimb, nu doar de produse standardizate, ci de obiecte încărcate cu valoare.

Dacă mergi în Cuib, localul de lângă Râpa Galbenă, intri într-un restaurant în care produsele vin de pe piața locală, de la mici fermieri și agricultori. Intri într-un restaurant în care ți se amintește de slow-food, despre un ritual de-a lua masa care te conectează la simțuri, la propria identitate, care îți amintește să respecți oamenii și munca lor.

Ți se amintește că în farfurie nu ai doar fibre, carbohidrați și proteine din fasole sau soia, ambalate într-un gust bun și o textură care te surprinde, ci efortul a câtorva zeci de oameni, care au făcut posibil momentul tău de reîncărcare.

Iar amintirea aceasta contează mult, fiindcă îți arată valoarea pe care fiecare o aducem în viața celuilalt. Îți amintește și cât efort se află în spatele valorii adăugate reale – aceea de-a îmbunătăți un moment din viața cuiva.

Când împarți mașina ta sau apartamentul tău cu un necunoscut, îi oferi ceva ce are valoare pentru tine. Când îi dai din recolta ta, când îi oferi un script deschis, când dai orice din ceea ce te reprezintă, încetezi să mai vinzi, în sensul clasic, ci distribui efortul și identitatea ta în ADN-ul societății în care funcționezi.

De asta, zice Eisenstein, economia încărcată de valoare este o economie sacră. Alții, înaintea lui, vorbeau despre falimentul liberalismului tocmai pentru că mâna invizibilă a pieței ștersese povestea din spatele produselor și întrerupsese relația aceasta intimă între producător și cumpărător.

Acolo unde eticheta nu-ți vorbește despre efortul și valorile imprimate de oameni în carne și oase, acolo își face loc neo-sclavagismul, cu abuzurile și produsele care nu mai reflectă identitățile celor care le produc.

  • La Cuib, în Iași, produsele sunt fairtrade, certificate că nu ascund în spatele lor suferință sau demnitate jefuită.
  • Iar Cuibul nu este singur în peisajul acesta. Poți oricând să-ți cumperi o borsetă, o sacoșă sau altceva de la Redu, un alt cuib, de data asta, de meșteșugari moderni, care reciclează textile și alte materiale care, altfel, ar intoxica planeta. Militează împotriva risipei și-ți arată, ca-n poveste, că din gunoaie poate ieși aur.
  • În Iașul tău găsești, de asemenea, Hala FiX, primul teatru independent – și singurul, de altfel – care-ți oferă artă curată, contemporană, creată de artiști care nu stau ascunși în confortul turnurilor de fildeș și nu calcă pe covoare roșii.

Iarna trecută i-ai fi putut vedea cum ridică ziduri cu mâna lor, cum șmotruluiesc la minus multe grade, înfofoliți, înghețați și încrezători că sunt pe calea cea dreaptă și că nu trebuie să abdice.

  • În Iașul tău găsești o organizație precum CIVICA, care îți vorbește prin „Cetățenii Conduc” și „Ne Reprezintă” despre cum „oamenii de rând” nu mai sunt „simpli” cetățeni, ci autori ai realității imediate, care, dacă se adună în grupuri și se organizează, au puterea de-a schimba din temelii realitatea orașului și comportamentul aleșilor. CIVICA îți amintește că povestea despre cum oamenii „de rând” trebuie să-și vadă doar de cercul lor închis, de prieteni și familie, fără să interfereze cu treburile celor „de sus” este doar atât – o poveste. Iar dacă schimbi povestea pe care ți-o spui, ai schimbat deja și jumătate din realitate.

Ei îți arată că se poate, dar îți mai arată și că-i greu. De ce-i greu? Fiindcă antreprenoriatul social, meritocrația actualizată, bunăstarea obținută pe calea corectă, prin practicarea valorilor pro-sociale are nevoie de doi piloni de susținere esențiali:

  • mușterii – clienți, cumpărători, susținători, spuneți-le cum vreți -,
  • și o gândire care să nu dea deoparte profitul, ca pe un atașament murdar, avatar al unei lumi din care idealiștii nu vor să facă parte.

1. Implicarea și susținerea oamenilor din comunitate

În ultimul timp, poți vedea cu ochiul liber că numărul idealiștilor din Iași a crescut. Apar tot mai multe start-up uri, fie ca afaceri propriu-zise, fie ca grupuri de artiști ori de organizatori comunitari, care acționează în baza valorilor în care cred.

Nu-i puțin lucru.

Unii spun că mlaștina în care pare că ne scăldăm uneori este rezultatul faptului că nu ne practicăm valorile. Spunem că vrem antreprenoriat românesc, dar cumpărăm orice produs importat, fără să chibzuim. Spunem că nu mai vrem angajați abuzați, dar căutăm cele mai ieftine produse, create, foarte probabil, de copii din țări îndepărtate.

Este, cu adevărat, uimitor, că Iașul a făcut loc pentru oameni care fac ce gândesc și gândesc ce fac. Cum orice afacere se închide fără mușterii, e drept să credem că a crescut și numărul celor care vor nu să consume, ci să investească în propria viață, cumpărând, uneori prin donații, alteori, clasic, produsele autenticității.

Dar cred că vorbim despre două viteze aici: grupul producătorilor a crescut cu o rată accelerată, comparativ cu grupul cumpărătorilor. Iar dacă societatea, comunitatea locală nu se trezește și nu învață să-i prețuiască pe acești producători, riscăm să-i vedem ofiliți.

Mă refer aici la o susținere activă a comunității pentru antreprenorii sociali, prin ajutor financiar sau implicare profesională. Susținerea morală e de folos, dar de folos limitat.

2. Crearea unui plan de afaceri clar, care să genereze profit

Al doilea pilon pe care se sprijină sustenabilitatea antreprenoriatului social se află, de data aceasta, în chiar curtea antreprenorilor sociali. Mai exact, în sufletul și-n tiparele lor de gândire. Rar găsești vreunul care, sub flacăra pasiunii și-a misiunii pe care și-a ales-o, să nu neglijeze mecanismele generatoare de profit.

Foarte mulți dintre ei rămân concentrați pe munca lor, cea de creație a unei lumi mai drepte, cu întâmplările și instrumentele de care această lume are nevoie ca să pătrundă în realitatea locală.

Iar în concentrarea lor, uită că profitul este combustibilul pentru a-și realiza misiunea. Mulți dintre ei nu-și dau seama că se expun la un pericol imens – nu doar pe ei înșiși, ci și misiunea pe care o slujesc.

Sunt oameni și, ca orice om, au nevoie să creeze un sens, să găsească o explicație pentru felul în care merg lucrurile. Iar lucrurile merg greu pentru ei. Dacă evită să vadă problema în propriul stil de gândire, în care ideea de profit rămâne ceva abstract și impalbabil, atunci, ca să găsească totuși o explicație, vor plasa problema în curtea altora.

Fie în curtea societății, în care vor vedea tot mai puțini oameni pentru care merită să lupte, fie în curtea colegilor, a echipelor, a celor din jur, cu care trag la aceeași căruță. Ambele amplasamente duc la distrugere.

Să-i susținem financiar și să dăm sfoară-n țară despre ei

Antreprenoriatul social este, într-adevăr, calea corectă către obiective corecte. Și a prins rădăcini în Iași, la fel ca pretutindeni în lume.

Dar dacă nu vrem să atragem mana asupra acestei specii, e cazul să cumpărăm produsele oferite de acești antreprenori sociali, să-i susținem financiar și să dăm sfoară-n țară despre ei, ca să le asigurăm sustenabilitatea.

În felul acesta, ne asigurăm nouă înșine, sustenabilitatea. Iar dacă avem experiență în business, e momentul cel mai bun în care să transferăm cunoașterea noastră pentru bine: să călcăm pragul antreprenorilor sociali și să-i învățăm să nu se auto-distrugă, să le arătăm cum să urmeze căile profitului, fără a se îndepărta de misiunea lor.

Dacă vrei să afli mai multe despre Management și Dezvoltare, click aici. 

Despre autor:

Lasa un comentariu