Ce se ascunde în spatele boom-lui IT de la Iași

George Țurcănașu

lector dr., CUGUAT – T.I.G.R.I.S. Departamentul de Geografie al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Veritabilul boom al industriei IT&Outsourcing la Iași, datorat faptului că orașul nostru și-a valorificat într-o manieră eficientă toate atuurile (polul regional de talente, hubul aerian, saturarea economiilor urbane ale unor orașe ce au luat startul în aceste domenii mult mai de timpuriu), a fost răsplătit prin câștigarea la gala CEE Outsourcing Awards din Varșovia a titlului Emerging City of the Year de către orașul nostru. Astfel au fost răsplătite eforturile conjugate din ultima perioadă ale antreprenorilor locali, ale companiilor multinaționale implantate la Iași, ale talentelor ieșene în domeniu și al polului de talente.

Zorii unei noi etape de evoluție

Cred că ne aflăm la finalul unui stadiu evolutiv al IT-ului! Acesta e anunțat, chiar dacă nu foarte explicit, și în scrie­rile economice, inclusiv de cele de popularizare.

Chiar dacă auzim în media că la Cluj recrutările de personal calificat pentru domeniile IT & Outsourcing au început să se facă și din Serbia sau la Iași din Republica Moldova sau Ucraina, mi se par mai importante discursurile focalizate pe trecerea de la o creștere bazată pe cantitate, la una bazată pe calitatea produsului, de la outsourcing, la produsul propriu, de la urmărirea à la lettre a unor specificații de la centru, către un produs inovativ, capabil să fie susținut de o piață atât de schimbătoare, precum cea actuală!

Din punctul de vedere al evoluției, e mai puțin important dacă Iașul ajunge sau nu la 35 de mii de angajați în Outsourcing în 2025 sau 2030, ci ca întregul ecosistem regional al IT & Outsourcing-ului să genereze o cifră suficient de mare de angajați, care să facă din acest sector unul important pentru economia regională.

Un Iași care să concentreze cvasi-totalitatea industriei la nivel regional, ca în prezent, e mai puțin util economiei, decât unul care să concentreze doar o fracțiune din numărul total de angajați, dar să coordoneze activitatea companiilor dispersate în orașele secundare ale regiunii. Astfel s-ar crea interdependențele dintre componentele urbane ale teritoriului Moldovei, atrofiate în ultimul deceniu, sub presiunea unor centre, fie mai puternice, fie doar cu o imagine de marcă meșteșugit creată. Interdependențele ar impune creșterea coeziunii teritoriale, dar și a competitivității regionale, care vor duce la reteritorializarea regiunii noastre.

Despre necesitatea unui ecosistem regional

Funcționarea unui ecosistem regional ar impune un dublu vector de creștere economică. Pe de o parte, delocalizarea din Iași a unor domenii cu valoarea adăugată mai redusă, ar duce la consolidarea structurilor economice ale orașelor secundare ale regiunii (Bacău, Suceava, posibil și altele), care nu au reușit să-și depășească statutul de shrinking cities, „dobândit” de aproape trei decenii, de la regăsirea libertăților civice, venite, însă, la pachet cu neputințele economice. Chiar și Galațiul ar avea șanse mai mari în această industrie, dacă ar deveni o interfață între structurile centrate pe București și Iași.

Pe de altă parte, o astfel de structură ar constitui un avantaj real și pentru Iași, care s-ar putea specializa în cadrul ecosistemului pe ITO și R&D – care creează o valoare adăugată superioară, când vorbim de companiile multinaționale, devenind în același timp un pol care contează pe piața industriilor creative și a start-up-urilor inovative, degrevat fiind de presiunea asupra pieței de muncă, exercitată actualmente de multinaționale.

Despre necesitatea creării unui ecosistem local durabil, bazat pe un mediu prietenos

Problema majoră cu care se va confrunta orașul nostru, din nefericire îmbătrânit în multe privințe, va ține de readaptarea componentelor sale urbane, dar și a oportunităților locale, în vederea realizării unui mediu prietenos în care să-și desfășoare activitatea, deopotrivă creativii, cei ce au capacitatea de a deveni principalii creatori ai noului Iași, dar și celelalte categorii profesionale, care vor susține serviciile urbane, ce se află într-o perpetuă metamorfoză din punctul de vedere al cererii.

De la un mediu antreprenorial local prietenos, la grădinițele de copii și școlile particulare, ce au o mare capacitate de adaptare la cerințele pieței, de la spații de recreere, la cele de practicare a sportului și la infrastructura de transport, care trebuie să facă față unei mobilități crescânde a populației etc.

Toate acestea vor avea menirea de a face din Iași un mediu prietenos și adaptabil actualilor și, mai ales, viitorilor săi locuitori, un mediu care va sta la baza noului ecosistem economic al Iașului.

De ce e atât de important mediul peste care se va suprapune noul ecosistem economic?

Pentru că industriile creative sunt mai volatile și lucrătorii din aceste domenii nu respectă neapărat un program diurn, ca în cazul industriilor clasice, la care putem atașa, din perspectiva unui grad de stabilitate mai mare, dar și a modului de practicare al orașului și outsourcing-ul actual, indiferent dacă e în IT, sau nu.

Localizarea și, mai ales, perenizarea localizării în cazul start-up-urilor, din care e posibil să se selecteze viitoarele companii mari sau mijlocii capabile să se impună la nivel mondial, depind în mare măsură de subiectivitatea celor ce generează această afacere. Dacă vor considera că la Cluj (sau pe aiurea!) mediul e mai propice dezvoltării ideii, nu vor ezita să-și delocalizeze afacerea. Și asta, cu costuri minime!

Încrederea în capacitățile antreprenoriale ale Iașului trebuie alimentată! Și nu mă refer la realizarea unui marketing urban focalizat, care să consolideze imaginea de marcă a orașului nostru, ci la experiența viitorilor antreprenori în domeniile creative. Din această perspectivă e necesară și dezvoltarea spațiilor de coworking, de tipul Hubrica sau FabLab, care, pe de o parte, creează emulație în rândul rezidenților și, în viitor, eficiență afacerilor lor, dar și siguranța că și în orașul nostru se pot genera idei!

 

Și la Iași se scriu coduri, dar se scriu coduri de rutină!

Această afirmație a făcut-o un comentator în josul articolului Quo vadis Iași (Ziarul de Iași). Nu întreaga industrie ieșeană se bazează pe acest lohn al inteligenței, dar un lucru e clar: se pierd anual milioane de ore în rutină. Presiunea asupra forței de muncă (adesea sub-utilizată!), generată de multinaționale, duce la ratarea creativității unora dintre cei ce lucrează în domeniu. Mai mult, complacerea potențialilor creativi în comoditatea creată de hățișurile relaționale ale multinaționalelor poate duce la ratarea antreprenorială a multora dintre ei.

Contextul

E dificil să surprinzi contextul atunci când domeniul analizat e unul aflat în desfășurare accelerată. Cel mai adesea nu există nici date oficiale, pentru că statistica teritorială e depășită de evoluțiile rapide ale industriilor creative, încă vag definite. Mi-am îndreptat atenția către spațiile coworking, care sunt printre puținele medii aglutinante ale creativilor și ale start-up-irilor inovative, capabile să evolueze către afaceri de succes. Deși numărul de spații coworking nu reprezintă o garanție a generării orașelor creative, totuși un număr mare de astfel de medii e necesar dezvoltării comunităților ce activează în industriile creative.

Ne-am focalizat asupra zonei centrale și de est a Europei: statele UE (Austria, Bulgaria, Estonia, Cipru, Croația, Grecia, Lituania, Letonia, Polonia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia), cele din Balcanii de vest (Albania, Bosnia și Herțegovina, Macedonia, Muntenegru, Serbia), dar și asupra Bielorusiei, Republicii Moldova și Ucrainei.

Reprezentarea cartografică relevă distribuții conforme gradientului de modernitate vest-est (cu un deficit de modernitate în partea estică a arealului), dar și ierarhiei urbane. Având în vedere și pulverizarea politică a arealului, capitalele, adesea singurele mari orașe ale statului, concentrează cca. 2/3 din spațiile coworking. Aglomerațiile urbane centrate pe orașele secundare, cu puține excepții (cele poloneze sau austriece), se află mult în urma orașelor primat (în exclusivitate, capitalele statelor arealului). Orașele terțiare, cu puține excepții (mai ales în vestul arealului), sunt prezențe insolite.

Iasi - oras secundar

Unde se află orașul nostru în această ierarhie elementară? Undeva în zona median-inferioară. Cu 5 spații coworking (FabLab, Hubrica, The Grape, Resilience și Hackerspace), Iașul, alături de Brașov, e pe locul al doilea între orașele secundare românești după Cluj.

O politică locală, care să încurajeze generarea de start-up-uri, s-ar dovedi utilă industriilor creative la Iași.

Vrei să afli mai multe despre mediul de IT & Outsourcing din Iași și nu numai? Click aici. 

De | 2018-09-18T13:50:06+00:00 18 septembrie 2018|Categorii: Numarul 8, Tendințe și analize|0 Comentarii

Despre autor:

Lasa un comentariu