UA-134357928-1

Demistificarea femeii în tehnologie și alte preconcepții – Lorena Macnaughtan

Am pornit la drum cu dorința de a lucra cu copii cu autism. Nu am făcut asta. În schimb am ajuns în tehnologie. – Lorena Macnaughtan, Promotor Digital Health, Director iCEE.health

Cine este Lorena?

Lorena Macnaughtan, MA, MBA și doctorand, conduce iCEE.health, scena de sănătate digitală a festivalului în inovație iCEE.fest. Ea este un economist digital, un avocat al pacienților și al inovației în sănătate, precum și un conector, cu interes profesional și academic în inovație, interdisciplinaritate și leadership. Lorena acordă consiliere și mentorat start-up-urilor digitale în domeniul sănătății, s-a implicat și a prezentat la diverse evenimente internaționale – TEDx Praga, Doctori 2.0 și Tu (Paris, Franța), Stanford Medicine X (Stanford, SUA), Giant Health Event (Londra, Marea Britanie), a fost publicată de Digital Catapult Center, Innovate Medtec, Clinica Mayo sau Medtech Engine. Cel mai recent, Lorena a fost inclusă în comunitatea HIMSS Europe Future50, susținută de IBM Watson Health.

Precontactul cu tehnologia a fost cartea „Psihologia consonantistă” de Ștefan Odobleja, medic și părinte al ciberneticii, publicată inițial în două volume la Paris, 1938 și 1939, înainte de lucrarea lui Norbert Wiener. O carte pe care o recomand celor interesați de digital și de teoria sistemelor.

O biografie cu multe schimbări

Imersiunea în IT am început cu un job în localizare – traduceri tehnice, pentru cei care nu cunosc termenul.

Am avut norocul sa lucrez cu companii globale din domenii tehnologice variate, printre care Oracle, Belkin, GE.

Au fost ani intenși în care am învățat de la baze de date, HMTL, SQL la architectură software la ERP, CRM, dar și foarte mult din domenii business.

Am realizat cât de mult m-a expus acest job când, obținând o bursă de studii de la Rochester Institute of Technology, din SUA, am început MBA, foarte încântată, dar și timorată.

Credeam că neavând studii în businesss voi fi în dezavantaj față de colegii mei. Ei bine, nu doar am făcut față, dar mi-am menținut jobul în paralel și, în afară de orele imposibile, a fost oarecum simplu.

Un mediu unde am învățat ce este leadershipul

Am deprins „tainele meseriei” când am lucrat pentru Departamentul IT Global al companiei Deloitte, unde am făcut parte dintr-o echipă internațională, care dezvolta o aplicație unică pentru nevoile Deloitte.

Acolo am coordonat tot ce ținea de deploymentul acestei aplicații către utilizatorii finali – departamentele naționale de conformitate.

Prin natura funcției, aveam în control toate aspectele legate de uzabilitatea interfeței, de training și educare (manuale, Q&A) și făceam liaison-ul dintre client, utilizatori și celelalte funcții mai tehnice din departamentul IT.

Dar, mai important decât experiența directă în dezvoltarea de soft și managementul schimbării, am fost într-un mediu unde am învățat ce este leadershipul, consecință directă a faptului că interacționam la cel mai înalt nivel cu managementul celor două departamente globale Deloitte.

Practic, resursele umane pe care le gestionam erau manageri seniori și directori de departament. Am învățat repede cum să cer și să obțin ce aveam nevoie și cum să determin cel mai bun răspuns de la nivel înalt. A fost o experiență care m-a format fantastic.

Unul dintre cele mai reprezentative cazuri de impact în industrie

Ulterior, am fost acceptată cu bursă la unul din cele cinci centre doctorale multidisciplinare nou formate în Marea Britanie, destinate economiei digitale.

Unde, fără a lungi, am ales să mă concentrez pe sănătatea digitală, o piață foarte tânără pe atunci.

Și această alegere a fost o provocare, pentru că am fost prima care s-a axat pe sănătate din cele cinci centre și a trebuit să duc muncă de convingere. Câțiva ani mai târziu, am fost considerată ca unul dintre cele mai reprezentative cazuri de impact în industrie, un indicator important pentru finanțarea acestor centre academice noi.

Cum am început iCEE.health

De aici, am continuat să găsesc provocări, una dintre ele fiind iCEE.health, eveniment destinat inovației medicale în sănătate, ce are loc anual al București. Am pornit iCEE.health datorită deschiderii pe care fondatorul evenimentului, Dragoș Stanca, a avut-o și față de mine și față de ideea de a crea un eveniment satelit în cadrul iCEE.fest.

Am considerat tot timpul că există mult talent tehnic și medical în România, că acest spațiu european nu este suficient expus inovației eHealth aflată în expansiune fantastică și, nu în ultimul rând, pentru că domeniul sănătății din România are nevoie de suflu nou.

Iar inovația este cea mai profundă și eficientă modalitate nu doar de a îmbunătăți un sistem, dar mai ales de a schimba atitudini.

Anul acesta a avut loc a treia ediție, care a fost un tur de forță, pe trei scene:

  • Scena principală, ca în fiecare an, a avut prezențe extraordinare, precum Shawna Butler, un star absolut în lumea inovației în sănătate, parte din echipele Exponential Medicine @ Singularity University și Cancer XPRIZE, Michael Seres, fondator al companiei de dispozitive medicale conectate 11Health și primul pacient antreprenor rezident al Stanford Medicine X sau Gurhan Zincircioglu, chirurg ortoped și membru în consiliul de guvernare al ramurii europene a HIMSS, cea mai importantă organizație din lume în domeniul IT în sănătate.
  • Pe altă scenă, am avut un workshop Stanford Medicine X, sesiuni practice despre noi modele de clinici și spitale (Ksenia Benifard care a lucrat ca manager de previziuni în guvernul Alberta, Canada) și despre schimbările digitale în farma (Felix Jackson, medic antreprenor din UK). Desigur, nu a lipsit sesiunea în limba română cu tema reinventării serviciilor medicale prin tehnologie și empatie.
  • Pe a treia scenă, am avut, pentru al doilea an, organizația europeană eHealth Hub care a oferit academia pentru lean management unor startupuri în sănătate digitală.

Deloc în ultimul rând, pe scena principală a festivalului iCEE.fest, am realizat un flashmob antistigma, #howdoyoureact, care a reunit un număr foarte mare de voluntari.

Acest flashmob este un proiect pe care îl vom continua prin alte acțiuni antistigmă și a fost direct legat de o secțiune specială din iCEE.health dedicată prejudecăților și preconcepțiilor.

Am vorbit despre empatie, cu efecte în actul medical, dar mai ales în inovație, pentru că, deși reprezintă prima etapă a procesului de design, este adesea uitată de antreprenori.

iCEE.health nu este doar o oportunitate de a afla ce e nou și cool în sănătatea digitală, dar și o platformă de relaționare și conectare multidisciplinară, de educare efectivă, o sursă de inspirație pentru mulți.

În plus, stimulează mediului antreprenorial din acest sector la nivel local, îl conectează la cel internațional prin informație, conexiuni, expertiză.

Stimularea inovației este esențială în misiunea pe care mi-am propus-o chiar de la prima ediție, astfel de exemple locale și sesiunea în limba română fiind nelipsite.

M-a bucurat mult și faptul că am avut în acest an o secțiune eHealth în concursul de startupuri, câștigătorul fiind WakeZ – dezvoltă o intervenție digitală pentru a optimiza somnul pentru a asigura o odihnă optimă.

O concluzie, pe scurt

Pe lângă alte proiecte profesionale și depunerea tezei doctorale, anul acesta am organizat în România cu Institutul pentru Dezvoltate în Sănătate și Educație și eHealth România, un eveniment susținut de administrația prezidențială despre reglementările privind datele personale (GDPR) și impactul lor în sănătate.

Un subiect cu consecințe foarte profunde pentru inovație, pe care intenționez să îl reluăm cu alte ocazii.

Un an dens, dar de care sunt mulțumită, pentru că am continuat să demonstrăm că există resurse aici de a reinventa sănătatea și de a stimula mediul antreprenorial într-un domeniu foarte complex.

Sunt recunoscătoare în mod special susținătorilor „obișnuiți” de acasă – Lucian Ioniță (eHealthRomania), Rozalina Lăpădatu (IDSE), doctorul Mihai Craiu -, dar și multor altora și, desigur, sponsorilor care au făcut posibile aceste două evenimente.

În acest an, m-a onorat și m-a bucurat faptul că am fost inclusă în comunitatea Europe Future50 de către cea mai mare organizație de IT în sănătate, HIMSS, în parteneriat cu IBM Watson Health.

Este o recunoaștere nu doar a activității pe care o am la nivel internațional, dar și a impactului pe care iCEE.health o are, impact care este rezultatul unui efort de echipă extraordinar.

Și pentru a face tranziția de la povestea prescurtată a traseului meu profesional la subiectul acestei ediții PINMagazine, și anume Women in technology, mă bucură să comunic faptul că iCEE.health are un echilibru în reprezentarea pe scenă a ambelor sexe.

Cultivăm diversitatea și talentul în foarte multe forme, pentru că sunt surse de inovație și inspirație.

Femei în tehnologie – ce-i bun, ce-i dificil și ce e mai greu de abordat

Printre profesioniștii excelenți cu care am lucrat, în formarea mea a avut un rol esențial primul meu angajator și mentor fără intenție, Radu Popovici, prieten bun și astăzi.

Și înainte să intru în acest subiect, vreau să subliniez că este o temă unde este dezirabil un dialog mixt, care să abordeze provocările de gen nu doar în domeniul tehnologiei, pentru că în fapt acestea sunt valabile în societate în ansamblul său.

Nu pot să accentuez suficient cât de important este să fim conștienți de faptul că există presiuni de gen pentru toți și, astfel, să fim un pic mai deschiși, mai înțelepți în aprecierea unor situații.

Nu în ultimul rând, consider că subiectele de fond sunt leadershipul și educația.

Insist pe tema leader­shipului, pe care o consider mai relevantă decât cea a domeniului tehnologic.

Anul trecut am participat la o dezbatere interesantă Women in Tech la iCEE.fest.

O opinie a fost aceea că femeile dacă muncesc mult, mult, mult, la un moment dat reușesc. Personal, recomand reversul.

Persistența într-un mediu care nu îți permite să te dezvolți, unde depui efort dublu pentru a obține o anumită escaladare profesională, nu cred că este benefic.

  •    PARTEA BUNĂ – cred că femeile au ceva mai dezvoltate două aptitudini valoroase: capacitatea de a coagula și cea de a identifica ce e important sau insuficient explorat. Sunt capacități care dau o latură competitivă care nu este foarte ușor de cultivat în mediul tehnologic.

Marvin Liao, partner la 500 Startups, în acest an la iCEE.fest, a arătat că pentru a indentifica trenduri în tehnologie, activitatea online a adolescentelor este cea mai relevantă.

Un alt fapt interesant în inovația digitală în sănătate: există o zonă emergentă în care femeile vin cu inovații de excepție.

Un exemplu este aplicația certificată medical Natural Cycle menită să înlocuiască pilulele contraceptive. În termeni de finanțare, femeile au în continuare dificultăți (conform TechCrunch doar 17% dintre startupurile finanțate în 2017).

  •   DEZAVANTAJE – cred că sunt datorate unor elemente culturale. Și am să dau ca argument domeniul sănătății, unde dominanta este feminină, dar, la nivel de leadership, femeile sunt slab reprezentate.

Consider că sunt și multe femei care au dificultăți în a cere, în a-și asuma riscuri, în a face „mișcări” profesionale rapide și neconvenționale.

Este un fapt social că fetele sunt încurajate de mici să fie cuminți, pe când băieții sunt alintați pentru că sunt năzdrăvani.

Întâlnesc profesioniste excepționale care, când vorbesc despre reușite, o fac minimizându-le, scuzându-se

Insist pe tema leadershipului, pe care o consider mai relevantă decât cea a domeniului tehnologic.

Anul trecut am participat la o dezbatere interesantă Women in Tech la iCEE.fest.

O opinie a fost aceea că femeile dacă muncesc mult, mult, mult, la un moment dat reușesc. Personal, recomand reversul.

Persistența într-un mediu care nu îți permite să te dezvolți, unde depui efort dublu pentru a obține o anumită escaladare profesională, nu cred că este benefic.

Este o diferență foarte mare între determinare și „răbdare”. De asemenea, întâlnesc profesioniste excepționale care când vorbesc despre reușite o fac minimizându-le, scuzându-se.

Cred că puțin mai multă

  •  încredere,
  • determinare,
  • toleranță mai mare la risc

sunt dezirabile, mai ales în domenii competitive precum cel tehnologic.

Desigur, sunt și aspecte care sunt mai greu de tratat, „unmentionables”.

Pentru că am avut sesiunea despre prejudecăți la iCEE.health, cred că este cazul să îmi urmez propria rețetă, astfel, cele mai dificil de abordat constructiv sunt agresiunile de gen; cele evidențiate de curentul controversat #metoo.

Curent care a pus în lumină acest subiect delicat și real, dar care necesită un dialog social amplu care să implice ambele sexe și care să plece de la pre­miza că există, deși diferit, agresiuni pentru ambele sexe.

Recomand celor interesați de esența acestui subiect, cartea The Macho Paradox, de Jackson Katz, antropolog care a făcut studii aprofundate legate de acest fapt social.

„Partenerul este ok cu faptul că tu călătorești?”

Lăsând deoparte aspectele foarte delicate, este important să acceptăm că mai ales din poziții de leadership, femeile se confruntă adesea cu stereotipii culturale – „Nu credeam că ai copii”, „Partenerul este ok cu faptul că tu călătorești?”, sunt doar câteva exemple personale.

Un bărbat întâmpină mai rar astfel de (pre)judecăți. O altă diferență este că femeile sunt mai rapid și mai dur sancțio­nate social dacă se îndepărtează de stereotipiile de rol, de către ambele sexe.

În concluzie, consider că dezvoltarea profesională a femeilor în tehnologie și societate este intrinsec legată de dezvoltarea și recunoașterea leadershipului feminin.

Poveștile de succes sunt adesea însoțite de elemente care subliniază că avem de-a face cu excepții.

Se discută (prea) mult despre viața personală, și, adesea realizările sunt însoțite de elemente care diminuează sau sunt pur și simplu condescendente, precum „și femeile pot să…”.

Desigur că pot și fac și există multe e­xemple remarcabile în sine, care trebuie recunoscute onest și profesionist.

O carieră în tehnologie nu mai urmează traiectoria tradițională

Digitalul și tehnologia penetrează foarte mult viața noastră și, în generația native digital, este posibil să vedem o reducere „naturală” a acestui gap.

Trăim cu toții într-o lume intens tehnologizată și orice meserie va avea contact cu tehnologia. Cred că, pe langă subiectul „femei în tehnologie”, ar trebui să ne preocupe mai mult biasul by design, faptul că multe preconcepții sunt asimilate în algoritmi.

Asistăm la un val de inovație la intersecția dintre diverse domenii, așadar o carieră în tehnologie nu mai urmează traiectoria tradițională.

Cred că este important să regândim educația, pentru a ne pregăti copiii, egal, pentru valul de tehnologie.

Sunt inițiative nonguvernamentale care suplinesc carențele sistemice în domeniul științei și tehnologiei în România. Câteva chiar destinate fetelor, cum este Codette, sigur și altele. Aceste inițiative trebuie susținute cât mai mult și derulate la scară largă.

Mesajul pe care doresc să îl transmit cititoarelor este că deși poate fi dificil uneori să construiești profesional, este o alienare temporară care permite dezvoltarea capacităților creative și a calităților de leader. Merită.

Dar, mai presus de asta, este important să te exprimi autentic, fie că este vorba de feminitate sau alte trăsături și aptitudini. Nu în ultimul rând, continuați să cereți, nu așteptați prea mult, iar când este vorba despre realizările profesionale, nu ezitați să le prezentați public.

De | 2018-10-30T19:43:14+00:00 26 octombrie 2018|Categorii: Numarul 10, Oameni din IT|0 Comentarii

Despre autor:

Lasa un comentariu