CONSTANTIN MĂGDĂLINA: IT-ul românesc, o industrie cu câteva paradoxuri

Consumul de tehnologie local nu ține pasul cu exporturile

Despre sectorul digital, mediul antreprenorial și fenomenele vizibile și mai puțin vizibile ale domeniului new-tech din România, cu un expert în tendințele tehnologiilor emergente

România a făcut pași importanți spre dezvoltarea industriei noilor tehnologii în ultimii ani. Avem aspirații de hub regional pentru industria de IT&C.

Dacă ne uităm la resursa umană și calitatea acesteia, putem fi încrezători: cele mai multe rapoarte de industrie arată că avem:

  1.  110 mii de specialiști în domeniul IT&C,
  2.  cea mai ridicată cotă de IT-iști la mia de locuitori din CEE
  3. 20 de mii de companii,
  4. 8500 de absolvenți IT + 1800 absolvenți telecomunicații,
  5. o nevoie în creștere cu câte 400 de absolvenți de la an la an.

Dacă însă ne uităm la orientarea acestei industrii spre produse proprietate românești, atunci ne rebifăm.

EXPORTUL DE IT CREȘTE

Exportul de produse și servicii generat de industria de IT din România va atinge 77% din totalul pieței de IT în 2017, o creștere semnificativă fată de ponderea de 69% din anul 2015.

Așa arată datele furnizate de studiul Software and IT Services în România lansat de Asociația patronală a industriei de soft și servicii (ANIS).

CONSUMUL INTERN DE IT SCADE

Comparativ cu exportul, procentual, consumul de produse și servicii în piața locală este în scădere de la 31% în 2015 la 23% în 2017.

Deoarece piața IT (export și piată locală) a crescut, în termeni nominali piața locală se află într-o relativă stagnare.

VALOAREA PIEȚEI CREȘTE

Potrivit aceleași surse, în condițiile curente, se estimează o consolidare a pieței, care va crește de la 4,1 miliarde euro în 2017 la aproximativ 5,5 miliarde euro în 2020.

Factorul decisiv de creștere îl reprezintă tot exporturile, care vor urca la o pondere de 79% din piața de IT în 2020.

Stagnarea consumului de tehnologie are impact asupra competitivității și productivității sectorului public, dar mai ales asupra celui privat.

Așadar, avem specialiști, dar piața locală se află într-o relativă stagnare a consumului de tehnologie.

Consumul local de tehnologie are o parte dintre furnizori, companii străine, care apelează la specialiști români, așa încât exportăm produse și servicii pe care uneori le contractăm tocmai de la cei care au accesat specialiștii români.

În acest caz, înregistrarea cifrelor de export, respectiv piață locală, poate fi afectată de practica exportului către companii străine care dețin dreptul de proprietate și vând înapoi pieței din România.

Avem de multe ori de-a face cu munca în regim lohn a dezvoltatorilor locali cu efect în valorile înregistrate în consumul local.

Unde ne mișcăm cât de cât

RPA – există exemple de succes care străbat, cum este UiPath, ce promovează tehnologii noi precum RPA (robot process automation).

FINTECH – de asemenea fintech-urile locale încep să aibă succes internațional precum Romsys, Advantage Software Factory, Allevo, Loxon sau Smart Bill.

BLOCKCHAIN – vedem și o anumită emulație locală privind tehnologia blockchain și care este mai degrabă utilizată în cazul tranzacțiilor cu crypto monezi.

INTERNET OF THINGS – Internetul lucrurilor (Iot) are o arie de aplicabilitate extinsă de la sectorul industrial, la cel petrolier și medical, transporturi, agricultura și aeronautică.

e-HEALTH – în România, aplicația Intelligent Location, creată de Qualitance, permite monitorizarea și localizarea resurselor medicale, dar și a pacienților.

VR&AR – realitatea virtuală și cea augmentată se bucură de un PR bun, dar de puține cazuri cunoscute de dezvoltare în România, iar utilizarea acestora de puține ori depășește zonă de entertaining ca să poate fi folosite în educație, sistemul medical sau alte industrii.

AI – inteligență artificială și machine learning are un potențial imens de transformare a pieței muncii, dar vor mai trece cel puțin 3 ani până când va fi utilizată de facto și pe scară mai largă. În România, aceste din urmă tehnologii sunt mai des întâlnite în industria jocurilor video și mobile.

România este obligată să facă progrese mai convingătoare dacă vrea să aibă un cuvânt de spus în competiția globală.

Revoluția roboților așa cum mai este cunoscută perioada pe care o trăim redefinește toate domeniile. Factorii de creștere ar trebui să rezulte din conlucrarea mediului privat și cu statul. Doar că pentru a conlucra cu statul e bine să ai interlocutori care să înțelegă și să sprijine concret dezvoltarea industriei noilor tehnologii.

Cum? Prin crearea unui cadru de dezvoltare a infrastructurii digitale necesare, un roadmap exact, cu instrumente, educație și guvernanță, la nivel de industrii și regiuni.

Din acest punct de vedere, platformele de tip cluster ar putea să aibă un rol important.

Prin descentralizare și centrarea pe aducerea orașelor și comunităților locale în secolul 21.

Prin implementarea conceptului smart city și integrarea noilor tehnologii această industrie poate exploda în următorii 3 ani.

Ce o avantajează? Momentul.

Oricât ne lamentăm cu privire la viitorul țării noastre, România este într-un moment foarte favorabil. Modernizarea, care altă dată însemna zeci de ani, astăzi poate fi făcută în mult mai puțin de 10 ani cu ajutorul noilor tehnologii.

Ce o împiedică? Mentalitățile.

Când te-ai exersat în frica de schimbare, este greu să fii curajos. Adoptarea noilor tehnologii pentru mulți poate însemna un act de curaj.

Pentru că înseamnă adaptarea rapidă la un context de evoluție accelerată. Înseamnă informatizarea sistemelor de administrație ale statului cu oameni de decizie și funcționari care încă lucrează cu hârtie, dar și adoptarea noilor tehnologii și de către companii al căror model de business se poate schimba.

Puține startup-uri și companii antreprenoriale în tehnologie

Cunoaștem că România este țara cu una dintre cele mai rapide conexiuni la Internet, știm că specialiștii români sunt foarte buni în tehnologia informațiilor și că ponderea industriei de IT&C în PIB-ul României concurează cu producția industrială.

Și totuși, când inventariem factorii care conduc la această dezvoltare a industriei de IT&C din România, regăsim puține startup-uri și companii antreprenoriale în tehnologie. Puține, prin comparație cu țările baltice și central europene.

Sunt de părere că specialiștii români pot să îndrăznească mai mult și să se asocieze mai des ca să creeze companii de tehnologie. Însă e foarte greu pentru că nu avem cultură antreprenorială.

Mulți dintre specialiștii de IT preferă să fie salariați și nu parteneri într-un business antreprenorial. Au idei pe care le țin sub obroc de teamă să nu le „fure“ cineva. Spiritul de asociere este deficitar, iar exemplele de succes străbat cu greu în spațiul public.

Vorbeam anterior despre companiile de IT&C din România care exportă foarte mult.

Întrebarea este cine exportă? Companiile antreprenoriale sau cele multinaționale?

Ne putem da seamă rapid că numărul și dimensiunea companiilor locale nu pot susține acest export și că acesta se datorează în mare parte companiilor multinaționale.

La nivelul întregii industrii, 73% dintre venituri aparțin companiilor străine și doar 27% celor românești.

De cele mai multe ori, companiile locale sunt o bună soluție de outsourcing pentru companiile internaționale și de puține ori furnizori de produse proprietare.

Startup-urile sau scaleup-urile rar se evidențiază ca furnizori de know-how care au IP (intellectual property). În plus, instrumentele de finanțare tip Venture Capital sunt cvasi-inexistente, iar finanțarea bancară este foarte greu de obținut pentru startup-uri.

Dacă e să identificăm motivele pentru care România nu se evidențiază în clasamentele privitoare la antreprenoriatul din tehnologie, credem că este din următoarele motive:

  •   Educație și cultură antreprenorială neconsolidate,
  • Lipsă unor mijloace de finanțare,
  • Colaborarea și asocierea deficitară,
  • Centrarea pe outsourcing și nu pe dezvoltarea de produse proprietare și
  • Necoordonarea sprijinului din partea statului.

Generația nativilor digital poate fi de succes

Evoluția acestei industrii o văd într-o versiune pozitivă. Generația tinerilor nativi digitali poate schimba în curând această realitate.

Acestă generație are mai multă inițiativă și curaj să inceapă o afacere. Vine cu competențe relevante pentru lumea tehnologizată de astăzi.

Tinerii acestei generații coagulează mai ușor în jurul unor idei – cunosc instrumente și metode de lucru noi, sunt exersați să lucreze pe proiecte (la distanță), folosesc spațiile colaborative, se organizează rapid în echipe cu experiențe complementare, gândesc îndrăznet.

Înca nu sunt majoritari și momentan sunt asimilați statistic. Am încredere că în curând vor ieși în evidență când vor fonda afaceri de succes.

Studiul Valoria – ce gândesc managerii români despre digitalizare

Conform studiului „Barometrul digitalizării 2018“, realizat de Valoria, în aproape 6 din 10 companii (59%) nu există la nivelul conducerii de top suficiențe cunoștințe și expertiză pentru că managerii să evalueze și să dezvolte un model de afacere digital.

În companiile puternic influențate de digitalizare, procentul celor care consideră că managerii lor au această expertiză este de 55%, dar scade la 22%-23% în cazul celor mediu și puțin influențate de digitalizare.

În România, 47% dintre companii în anul 2018, față de 35% cu un an înainte, spun că digitalizarea a avut deja o influență mare asupra lor și doar 2%, față de 7% în studiul anterior, spun că nu a avut nici o influență.

Dacă în anul 2017, 21% dintre companii se așteptau ca modelele digitale de afaceri să le transforme în următorii 1-3 ani în foarte mare măsură industria în care activează, în 2018 procentul acestora crește la 29%.

La fel, 39% în 2018 vs. 38% în 2017 spun că modelele digitale de business le vor transforma în mare măsură industria, iar 23% vs. 27% cred că modelele digitale de afaceri le vor afecta doar într-o oarecare măsură industria în următorii 1-3 ani.

Studiul Valoria mai relevă faptul că doar puțin peste jumătate din companii (54%) au făcut transformarea digitală partea centrală a strategiei lor de afaceri.

Pentru companiile cele mai influențate de digitalizare, procentul este de 73%, dar procentul scade la 44% în cazul celor mediu influențate și la 22% pentru cele puțin influențate de digitalizare.

Concluzia: mai sunt multe de conștientizat și de făcut în firmele active din România pentru a beneficia de digitalizare.

Cele mai multe companii din România (33%) cred că firmele care le sunt competitori au fost afectate în mare măsură de digitalizare, 14% cred că au competitori afectați în foarte mare măsură, iar 9% că au competitori afectați în mică măsură de digitalizare. Numai 2% cred că cei care le sunt competitori nu au fost afectați deloc de acest fenomen.

Ce ne-a surprins?

Ceea ce ne-a surprins din rezultatele studiului este că principalul obstacol pe care îl văd companiile în calea transformării digitale este chiar percepția pe care o au în acest moment că nu au consumatori digitali (40% în 2018 vs. 55% în 2017).

Această indică nevoia pentru o mai bună înțelegere a mecanismelor interacțiunii digitale cu consumatorii, având în vedere că în medie 60% din procesul de cumpărare se derulează online.

De asemenea, ne-a suprins faptul că, pentru companiile din România, cele mai importante beneficii cumulate ale integrării procesului de digitalizare în următorii 5 ani sunt:

  • simplificarea proceselor (58% în 2018 vs. 46% în 2017),
  • reducerea costurilor (48% vs. 46%),
  • eficiență operațională crescută (48% vs. 35%),
  • creșterea veniturilor (31% vs. 21%)
  • măsurarea mai bună a performanțelor companiei (28% vs. 34%).

De ce ne-a surprins? Deoarece companiile din România au abordare defensivă a digitalizării și plasează reducerea costurilor în fața creșterii veniturilor, ceea ce este exact invers în cazul companiilor străine.

Avem specialiști, dar nu avem cultură de business și apetit la risc

Ne lăudăm cu viteză la Internet și specialiștii români, dar în clasamentele internaționale suntem mediocri în comparație cu punctele altor țări. Am să dau doar două exemple:

  • The European Digital City Index reali­zat de Netguru – digitalcityindex.eu, acolo unde Bucureștiul e abia pe locul 10 în ce privește ecosistemul de startup și locul 6 în ce privește ecosistemul de scaleup din Europa de Est.
  • Deloitte Technology Fast 50, acolo unde România are doar 3 companii în clasament față de Polonia cu 19, Croația 8, Lituania 6 sau Cehia 5.

Companiile din România nu prea achiziționează produsele sau serviciile companiilor antreprenoriale locale. Mediul local pedepsește nereușita celor care au pornit un start-up care nu a reușit din prima. Susținerea statului prin programe tip Startup Nation se împiedică în administrativ și de multe ori decelerează dezvoltarea business-urilor foarte agile din tehnologie.

Despre Constantin Măgdălina

Constantin Măgdălina are o experiență profesională de 8 ani, timp în care a lucrat la companii multinaționale, atât în țară cât și în străinătate. Constantin are un Master în Marketing și Comunicare la Academia de Studii Economice București. Este certificat Lean Six Sigma și ITIL (IT Information Library®) ceea ce-i facilitează o bună înțelegere a proceselor și transformărilor din cadrul organizațiilor.

Pe de altă parte certificarea obținută de la Chartered Institute of Marketing îi completează expertiza de business. În cei peste 4 ani de activitate în cadrul unei companii din Big 4 a inițiat și coordonat studii ce analizau aspecte legate de mediul de afaceri din România. Printre acestea se află previziunile economice de creștere ale firmelor în 2013-2016, managementul cunoștințelor, experiența de cumpărare în era consumatorilor di­gitali, social media și mediul de afa­ceri românesc, utilizarea dis­po­zitivelor mobile în România. Este autor a numeroase articole cu teme legate de inovație, eficientizarea proceselor de afaceri, social media, transformarea digitală, tendințe și tehnologii emergente. Este invitat ca vorbitor la numeroase evenimente și conferințe de business.

(Interviul a fost editat in luna februarie, eventualele inadecvări cauzate de informații apărute ulterior nu se datorează intervievatului)

De | 2019-04-24T22:29:09+02:00 24 aprilie 2019|Categorii: Aparitii print, Fără categorie, Oameni din IT|0 Comentarii

Despre autor:

Lasa un comentariu