Articol publicat pe Linkedin de Sebastian Vaduva

În ultimele patru decenii, China a devenit a doua economie din lume, cu un ecosistem de invidiat în domeniul IT. Când Thomas Friedman a publicat în 2005 cartea The World is Flat, se credea că IT-ul indian, cu tradiție în educație, inginerie și native English, îl va urma pe cel american. În ultimele decenii, însă, serviciile chinezilor și antreprenoriatul digital chinezesc au devenit un etalon global în domenii precum comerț online, plăți online, și în special inteligență artificială. Cum a ajuns o țară săracă, relativ înapoiată și comunistă să amenințe supremația celor din Silicon Valley și ce poate învăța IT-ul românesc din aceast exemplu? E evident că sunt multe motive care au determinat succesul din IT-ului chinezesc, și nu sugerez ca România să adopte practicile iliberale și inumane din China. Însă există câteva exemple ale IT-ului din China care merită analizate. Un exemplu ilustrativ în acest sens este personalitatea lui Kai-Fu Lee, care a avut o contribuție decisivă pentru IT-ul chinezesc și de la care avem posibilitatea de a învăța câteva lecții importante pentru viitorul IT-ului românesc.

Kai-Fu Lee s-a născut în Taiwan și a emigrat în Statele Unite la vârsta de 11 ani. În 1988 și-a finalizat doctoratul în inteligență artificială la Carnegie Mellon University după care a lucrat în organizații cu renume precum Apple, SGI, Microsoft și Google. Multe dintre produsele AI ale acestor firme au fost create datorită expertizei lui Kai-Fu Lee. În 1998 a deschis Microsoft Research Asia, fiind unul dintre primii „americani” care a recunoscut potențialul de cercetare și inovare chinezesc, într-un context în care China era privită ca fiind o regiune de kitsch-uri și „chinezării”. Din 2005 până în 2009 a fost președintele Google China, iar în 2009 a creat Sinovation Venture , specializat în startup-uri digitale. Astăzi, fondul Sinovation rulează $1.7 miliarde și se mândrește cu inițierea a 6 „unicornuri”. Expertiza, credibilitatea, networkul și accesul la finanțare pe care le-a dus Kai-Fu Lee în China au fost de o valoare inestimabilă. În cartea sa, AI Superpower , Kai-Fu Lee detaliează modalitatea în care a încurajat IT-ul local, și influența pe care a avut-o asupra publicului și guvernului chinez. În 2017, a  fructificat – și unii spun că a facilitat –The Chinese Sputnik moment, când Ke Jie, campionul mondial de Go, un joc de inteligență specific asiatic, a fost învins de AlphaGo, inițiativa Google de inteligență artificială. Acest eveniment umilitor pentru poporul și guvernul chinez a trezit, a transformat și a focalizat eforturile chinezilor în domeniul tehnologiei și mai ales în inteligență artificială.

Într-un mod subiectiv, și având în vedere experiența mea din 2005, când m-am repatriat din Statele Unite în România, consider că sunt câteva aspecte din viața și experiența lui Kai-Fu Lee care sunt benefice pentru IT-ul românesc. Evident că perspectiva prezentată în aceste rânduri este limitată și nu oferă o imagine completă a realității IT-ului din China, însă sunt de părere că aceste recomandări sunt pertinente pentru cei aproximativ 5 milioane de români din diaspora, din care aproximativ 50.000 sunt în domeniul IT.

1.    Nu s-a lăsat descurajat.

Ca orice antreprenor, Kai-Fu Lee a avut parte de inițiative care au eșuat, și a avut critici care s-au împotrivit ideilor lui. Având în vedere realitatea social-politică din China, a avut interacțiuni cu oameni corupți, delăsați, leneși, mincinoși, înfumurați sau cu alte trăsături negative. De asemenea, ideile și inițiativele sale inovative au generat situații în care a fost acuzat pe nedrept și suspectat de lucruri lipsite de adevăr. Nu cred că mentalitatea chinezească a fost, sau este similară cu cultura și civilizația din Seattle, cu care a fost obișnuit. Însă observăm faptul că în ciuda adversităților, Kai-Fu Lee nu s-a descurajat si nu s-a dat bătut!

2.    Nu s-a rezumat doar la sfaturi

După experiența de la Carnegie Mellon, Apple, Microsoft si Google, cel mai la îndemână ar fi fost să ofere doar sfaturi disprețuitoare. Tentația este să vezi doar ce este greșit și să critici constant lucrurile care nu merg „așa cum ar trebui”. Prejudecata celor mai mulți oameni repatriați este că ar trebui să facem din țara noastră maternă o copie fidelă a țării noastre adoptive. Nu există nicio consemnare publică în care Kai-Fu Lee a criticat China, și urmărind ultimii 20 de ani din viața lui, este evident că nu s-a rezumat doar la sfaturi.

3.    A investit în oameni

Kai-Fu Lee a investit în educație prin website-ul Wǒxuéwǎng (I learn internet) și printr-o serie de scrisori tipice culturii chinezești „10 letters to Chinese College Students”. Astăzi, este unul dintre cei mai urmăriți microbloggers din China, cu peste 50 milioane de followeri pe Sina Weibo. Pe lângă educație, Kai-Fu Lee a investit în oameni prin mentorare individuală. Una dintre contribuțiile sale principale în ecosistemul IT chinezesc a fost mentorarea unor studenți, profesori si antreprenori, în care a investit timp, energie și bani. În ciuda faptului că a avut parte de trădări și dezamăgiri, până în ziua de astăzi, Kai-Fu Lee continuă investiția în oameni.

4.    A adus în China proiecte sustenabile cu valoare ridicată

China a fost, și în anumite domenii rămâne, o destinație renumită pentru forță de muncă ieftină. Din anumite puncte de vedere, modelul indian de outsourcing ar fi fost mult mai la îndemână și mai profitabil pe termen scurt. China nu are tradiția Rusiei sau a Indiei in domeniul STEM, dar cu toate acestea, Kai-Fu Lee a schimbat această paradigmă, fiind printre primii care a recunoscut și cultivat capacitatea chinezească de inovare și antreprenoriat. Ideologia lui a contribuit la transformarea modelului chinezesc de la un antreprenoriat care era mai mult o clonă americană, într-o entitate globală cu identitate proprie.

5.    A oferit educație financiară

Puțin știu că secretul succesului lui Kai-Fu Lee din Silicon Valley, pe lângă inovație tehnologică, s-a datorat unui management financiar creativ și transparent. Odată ajuns în China, acest management s-a focalizat pe eforturi de a facilita creșterea și unitatea startup-urilor chinezești. După ce a părăsit Google China, Kai-Fu Lee nu a deschis o fundație pentru chinezi nevoiași (cu toate că a avut și are o implicare socială impresionantă), ci a deschis un fond de investiții care, pe lângă capital, oferă educație financiară și modele de partnerships.

6.    A atras capital internațional

Chiar dacă a stabilit Sinovation Venture cu banii personali, a știut să atragă capital internațional pentru proiecte chinezești. Ca urmare, a avut o influență în internaționalizarea startup-urilor chinezești, unele dintre ele chiar fiind listate la bursele principale din Occident. În startup-urile sale, a știut să remunereze specialiștii chinezi la prețuri internaționale și a încurajat antreprenorii să se concentreze pe creșterea veniturilor, și nu doar pe minimalizarea cheltuielilor.

7.    A învățat să lucreze cu un guvern comunist   

Acesta este cel mai controversat aspect al întoarcerii lui Kai-Fu Lee în China. Pe lângă faptul că guvernul a rămas comunist, naționalitatea lui Kai-Fu Lee este taiwaneză. Unii l-au acuzat de trădare, alții l-au suspectat că este agent al serviciilor secrete chineze. Cu toate că aceste acuze nu sunt fondate, cert este că a învățat să conviețuiască și chiar să influențeze un guvern ostil.

Experiența lui Kai-Fu Lee nu poate fi 100% aplicată în România. Sunt lucruri specifice culturii chinezești, a contextului anilor 1990 și 2000 și aspecte personale. Cu siguranță că sunt aspecte ale carierei și valorilor lui Kai-Fu Lee care vor rămâne necunoscute publicului. Cu toate acestea, există numeroase aspecte din viața sa, care sunt demne de admirat. În primul rând, este de apreciat efortul și rezultatele pe care le-a avut atât ca student, cât și ca manager în mediul competitiv al IT-ul american din anii 90. În al doilea rând, disponibilitatea lui de a se întoarce în China și de a contribui la dezvoltarea IT-ul chinezesc este un aspect remarcabil. În acest sens, este important de menționat faptul că într-o oarecare măsură, și IT-ul românesc s-a dezvoltat prin efortul unor români care, fie s-au întors în țară, fie au generat proiecte profitabile pentru firmele romanești. Din nefericire, prea mulți români din diaspora au teama că dacă se întorc în Romania vor „muri de foame”. Vă asigur de faptul că Kai-Fu Lee nu este un muritor de foame în China, 🙂 așa că întrebarea mea este unde sunt următorii „Kai-Fu Lee” a românilor?